În
1962, toate manufacturile de ceasuri cunoşteau perfect caracteristicile
mecanismelor automatice din ceasurile tradiţionale, dar nici
una măcar nu încercase încă sa dezvolte un astfel de
sistem pentru mecanismul cronograf.
Aceasta era încurajarea de care avea nevoie departamentul de cercetare
de la Zenith, pentru a-şi îndrepta studiile în direcţia
respectivă. Sarcina dată inginerilor a fost îndeajuns de
simplă, dar destul de ambiţioasă. Ei trebuiau să
creeze un mecanism cronograf plat cu funcţie automatică
integrată, mai precis decât întoarcerea automată creată
prin adăugarea unui modul mecanismului existent. Dorinţa
de a menţine principiul roţii pe coloană, care
ar fi fost creierul mecanismului, a apărut de asemenea
în specificaţiile tehnice la acea vreme când, din motive
de preţ, mulţi optaseră pentru sistemul cu came.
Primele instrucţiuni deja menţionaseră frecvenţa
înaltă de 36.000 vibraţii pe ora şi termenul limită
era clar: să fie gata pentru lansare în 1965, anul în care
manufactura aniversa 100 de ani. Zenith a dorit să dezvolte
primul asemenea mecanism pentru această ocazie specială.
Era o perioadă în care multe descoperiri erau făcute
în cel mai mare secret în manufacturile elveţiene. Se răspândeau
zvonuri şi speculaţii despre descoperirea uneia sau
avansarea alteia, fiind dificil de stabilit cu adevărat cât
de repede progresează o anumită manufactură.
În timp ce competitorii manufacturii Zenith încercau să coopereze
la realizarea unui design modular, un calibru cronograf realizat
prin alăturarea unui mecanism cu întoarcere automată,
inginerii de la Zenith se concentrau pe un proiect cu totul diferit.
Cronograful integrat iniţial în modelul tradiţional,
echipat cu sistemul de roată pe coloană şi rotorul
central asamblat pe rulment, a evoluat într-un proiect din ce
în ce mai sofisticat, implicând dezvoltări tehnologice la
care nimeni nu se gândise vreodată. Mai precis, un calibru
plat, nu mai gros decât mecanismele cu întoarcere manuală,
o rezervă de mers mai mare de 50 de ore şi întoarcere
automată bi-direcţională. Proiectul a continuat
să prindă formă şi a fost numit Primul,
El Primero, deşi a fost folosit un "nume de cod"
3019 PHC, ca de altfel şi un alt nume, "Datron HS 360.
Deşi manufacturile renunţau pe rând, una câte una, la
oscilaţia de înaltă frecvenţă de 36.000 alternanțe,
pentru a se limita la tradiţionalele 28.000 de alternanțe,
Zenith a continuat să creadă că ceasurile cu înaltă
frecvenţă pot fi un competitor pentru concurarea quarţului.
Noul calibru "EL PRIMERO" 3019 PHC, cu 29.33 mm
în diametru şi 6.5 mm înălţime a fost prezentat
presei pe 10 ianuarie 1969, fiind în unanimitate aplaudat.
Originalul
din 1969
El Primero era "primul calibru cronograf cu întoarcere automată,
cu ajutorul unei mase oscilante în jurul unui rulment plasat central",
aşa cum a explicat manufactura în 1969. Inovaţiile Zenith
au fost numeroase de-a lungul proiectului, iar mecanismul a reprezentat
o concentrare de tehnologii care, luate împreună, au facut
din El Primero unul din mecanismele care au definit istoria industriei
orologere. Astăzi el înca exprimă atât prezentul, cât
şi viitorul. Inginerii Zenith au reuşit, într-o provocarea
aproape insurmontabilă, de a dezvolta un mecanism care lubrifia
eşapamentul, realizat sub forma unui sistem special de lubrifiere
uscată, ce asigura o stabilitate mare. Era nevoie de mai
multe inovaţii pentru a asigura mecanismului mai mult de
50 de ore rezervă de mers, în ciuda spaţiului limitat
pentru arc şi a uriaşei energii necesare pentru cele
36.000 de vibraţii pe oră.
Dar povestea lui El Primero a riscat să se apropia de un final
prematur în 1975, când omul de afaceri american care deţinea
brandul din 1971 a decis să limiteze manufactura Zenith doar
la modelele quarţ şi să înceteze orice producţie
a automaticelor. Făcând asta, el a decis să se debaraseze
de aparatele, mecanismele şi echipamentul dotat pentru realizarea
lui El Primero. Americanii considerau în acea vreme piaţa
ceasurilor automatice o cauză pierdută. Dezinteresul
noilor proprietari era aşa de mare, încât ordinul de distrugere
includea dispariţia lui El Primero şi a aparatelor nefolosite.
Charles Vermont, unul dintre ceasornicarii companiei, a decis
să salveze preţioasele piese, ascunzându-le şi
nerespectând directivele, asigurând astfel posibilitatea manufacturării
calibrului în viitor. Într-adevăr, în 1984 ela fost realizat
din nou, aceasta după ce firma Rolex şi-a arătat
interesul pentru acest mecanism, dorind să-l adapteze pentru
cronograful ei, numit Daytona. În 1978, Zenith a revenit în mâinile
unor acţionari elveţieni, după ce proprietarii
americani au renunţat.
Vintage
1969 Originals aur roz
Spre sfârşitul anilor 90, Zenith avea experienţă
şi excepţionale cunoştinţe orologere, încât
a atras atenţia lui LVMH, grupul francez de produse de lux
cumpărând această bijuterie a industriei orologere elvețiene
în 1999. Acum existau însă două provocări: prima,
refacerea şi înnoirea imaginii Zenith, şi a doua,
aducerea în lumina reflectoarelor a vechiului savoir-faire, făcându-se
din nou istorie cu mecanismele manufacturii, în special cu El
Primero.
Un mecanism El Primero necesita nouă luni de muncă în
total, cu 5 până la 50 de operaţiuni pentru fiecare
componentă. În total, se însumează 5500 de paşi pentru
realizarea lui. Măiestria a douăzeci de ceasornicari
intră in joc la realizarea acestui mecanism, şi nu mai
puţin de 18 metale sunt folosite în ediţia lui clasică.
Cele mai recente versiuni integrează noi materiale în mecanisme,
cum ar fi Zenithium, un aliaj introdus în 2006, ce conţine
componente păstrate secrete şi care oferă o greutate
mai mică a punţilor, asigurând și o mai mare rezistenţă
la şocuri.
Vintage
1969 Originals oțel
Tourbillon cu dată, modele Open (cu deschidere pe cadran),
rezervă de mers, dată în fereastră mare, funcţie
de flyback, secundar, calendar perpetuu, fazele Lunei zi/noapte,
alarmă, introducerea aliajului Zenithium..., an după
an, istoria Zenith a fost condimentată cu reveniri, continuări
şi surprize. Este o saga, care ştim că nu va avea
un deznodământ în viitorul previzibil. Manufactura Zenith
poate acum să creioneze viitorul în prezent, dezvăluind
fiul risipitor al lui El Primero, chiar când originalul împlineşte
patru decade. Este complicaţia supremă, care a reprezentat
subiectul de discuţie al ceasornicarilor de două secole,
deşi nici unul nu a reuşit să-l creeze... El Primero
8800 Zero-G (gravitaţie zero) este primul mecanism pentru
ceas de mână care a adăugat, la 40 de ani de la crearea
sa, un eşapament ce rămâne în poziţie orizontală,
indiferent de poziţia ceasului. Reprezintă o realizare
uimitoare şi plasează Zenith la zenitul industriei orologere,
iluminând 144 de ani din istoria manufacturii, cu cele 40 de lumânări
aniversare, aprinse în cinstea acestui mecanism cu rădăcini
istorice.
Pentru re-relansarea colecţiilor primului El Primero prezentate
în 1969 a fost nevoie de pasiune din partea conducerii Zenith.
Ne putem imagina modelele New Vintage 1969 într-un alt timp şi
loc, şi totuşi le regăsim în 2009, şi numai
în 2009, cu geam din cristal-safir, capac transparent şi
o versiune realizată cu ajutorul cunoștințelor tehnologice
de astăzi, oferind celor trei modele re-relansate un panaş
modern de netăgăduit. La vârsta de 40 de ani sunt încă
tinere, iar cadranul sobru şi transparent al versiunii din
titan negru este o combinaţie a stilului tradiţional
cu cel modern, pe care Zenith o produce cu un excepţional
savoir-faire. Ne îndrăgostim de varianta în aur roz cu cadranul
său pătimaş, inimile bat mai repede pentru varianta
de oţel cu cadranul argintiu.
Vintage
1969 Originals titan
Încă o dată, în 2009, Zenith demonstrează că
imaginaţia creatorilor săi şi a acelora care au
scris istoria manufacturii timp de 40 de ani au făcut posibilă
dezvoltarea faimosului mecanism El Primero. Zenith este amintit
astfel în istorie ca inventator al cronografului automatic, singurul
capabil să măsoare o zecime de secundă. Capitolele
ce urmează nu au fost încă scrise, dar El Primero va
fi cu siguranţă eroul lor.
