Ulysse Nardin - Istoria lui FREAK

 

 

Știți care este ceasul care a introdus pentru prima dată în istorie (în lume) elementul chimic care a generat criza cuarțului în industria orologeră, pentru a inova, a provoca și a impune un status exact acolo unde acest element chimic provoca cele mai mari daune?

Povestea lui FREAK nu se va opri niciodată, deoarece vizionarul nrand Ulysse Nardin a folosit acest element – siliciul – pentru a revoluționa industria orologeră.

Fiecare ceas are povestea lui. Așa cum fiecare etapă a istoriei este încadrată de anumite perioade de timp, așa se poate spune și povestea fiecărui ceas. Iar astăzi povestea este a unui ceas deosebit de ciudat, așa cum îi arată numele, FREAK.

Odată cu depășirea crizei cuarțului, industria orologeră a repornit cu și mai mult avânt. Anii ’80–’90 au fost plini de frământări și inovații în design și mecanisme. Începutul unui nou mileniu a găsit industria orologeră pregătită pentru o schimbare, iar aceasta a venit din partea manufacturilor independente, când ideea de ceasuri de avangardă era la început, urmărind două direcții: una cu accent pe formă și alta cu accent pe funcție.

Peisajul creativ în anul 2001, anul în care a fost lansat FREAK, a fost unul foarte atipic. URWERK fusese fondată cu patru ani mai devreme, dar și-a lansat abia în 2001 ceasurile orbitale 101 și 102. Renumitul ceasornicar independent Vianney Halter lansase Antiqua Perpetual Calendar deja în 1998, și abia în 2005 Max Büsser, care începuse colecția Opus la Harry Winston în 2001, a fondat compania omonimă MB&F și a debutat cu primul său ceas. Așadar, în 2001, bine numitul FREAK a reprezentat într-adevăr ceva aproape complet diferit de tot ceea ce îl precedase, fiind considerat părintele mișcării de avangardă orologeră.

Dar nu ar trebui să fim surprinși, deoarece FREAK a reprezentat întâlnirea a două dintre cele mai luminate minți din haute horlogerie din acea vreme: proprietarul vizionar al lui Ulysse Nardin, Rolf Schnyder și genialul maestru tehnic orologer, savantul dr. Ludwig Oechslin.

În 1983, în timp ce își vizita prietenul, maestrul ceasornicar Jörg Spöring, la Lucerna, Rolf Schnyder a dat peste un ceas astrolab extraordinar, cu o precizie de o zi la 144.000 de ani. Acest obiect remarcabil fusese creat de un tânăr geniu care era pe atunci încă ucenic la atelierul lui Spöring: Ludwig Oechslin. Profund impresionat de intelectul și munca lui Oechslin, Schnyder i-a cerut să creeze un ceas astrolab care să poată fi purtat la încheietura mâinii. Oechslin a acceptat provocarea și astfel a început colaborarea dintre Ludwig Oechslin și Ulysse Nardin.

În 1985, Oechslin a inventat Astrolabium Galileo Galilei, un ceas cu 21 de indicații astronomice, certificat ulterior de Guinness World Records ca primul ceas de mână astrolab din lume. În timp ce colabora cu Ulysse Nardin, Oechslin a început să dezvolte un mecanism de eșapament radical nou, inspirat de o idee explorată pentru prima dată de Abraham-Louis Breguet, una care promitea o eficiență și o stabilitate sporite. Schnyder a ales să pună proiectul în așteptare pentru că el credea că acest mecanism de eșapament avea nevoie de un ceas și de un concept pe măsură.

Și acel ceas a sosit pe neașteptate. În 1997, Carole Forestier-Kasapi, o tânără ceasornicară de la Ulysse Nardin, tocmai câștigase un concurs care sărbătorea cea de-a 250-a aniversare a marelui Breguet, concurând împotriva unor legende precum Philippe Dufour și George Daniels. Creația ei era diferită de orice altceva văzut până atunci: nu numai că arătătoarele se roteau, dar întregul mecanism se rotea. Și nu exista coroană. Ora și minutul erau setate prin intermediul lunetei.

Revoluționar, dar limitat de o rezervă de mers de aproximativ 10 ore. Oechslin a studiat prototipul lui Carole Forestier-Kasapi și a mutat arcul principal în centrul ceasului. Această schimbare îndrăzneață a făcut posibilă găzduirea unui arc principal lung de 2 metri pe întregul diametru al carcasei, crescând rezerva de mers la un impresionant număr de șapte zile.

Oechslin a dorit apoi să împingă conceptul de rotație mai departe și să-i dea un scop real. Prin calcule și studii atente și minuțioase, a introdus o idee revoluționară: mecanismul nu numai că se va roti, ci va și indica ora. Bariletul (caseta arcului), rotindu-se o dată la 12 ore, a devenit arătătorul orar, în timp ce mecanismul în sine, rotindu-se o dată pe oră, a devenit arătătorul minutar. Această arhitectură complet nouă a făcut posibilă și introducerea unui sistem de angrenaje planetare, al cărui raport mare de reducere a fost crucial pentru a permite mecanismului rotativ de tip carusel al lui Freak să funcționeze fără probleme, menținând în același timp o măsurare precisă a timpului.

A rămas o ultimă provocare. Mecanismul de eșapament dublu al lui Oechslin, conceput pentru a elimina frecarea, necesita două roți de eșapament, de două ori mai multe decât numărul obișnuit, ceea ce impunea o masă extrem de mică a lor pentru a rămâne eficient. Metalele tradiționale s-au dovedit prea grele. Pierre Gygax, fostul director tehnic al lui Ulysse Nardin, s-a adresat inginerilor și oamenilor de știință din Le Locle cu o idee radicală: să folosească tehnologia siliciului.

Așa că Gygax a fost nevoit să exploreze apoi alte alternative. Institutul de Microtehnologie, o filială a Universității din Neuchâtel, și filiala sa CSEM (Centre Suisse d’Electronique et de Microtechnique SA) începuseră să creeze piese de ceas experimentale din siliciu, elementul principal al semiconductorilor. Componentele din siliciu erau puternice, extrem de dure și ușoare. CSEM a tăiat piesele din „napolitane” – wafers – asemănătoare celor utilizate pentru cipurile de calculator, folosind un proces numit fotolitografie, care implică substanțe chimice ce pot eroda tipare precise. Chiar materialul care aproape pusese capăt producției de orologerie mecanică în timpul crizei cuarțului avea acum să contribuie la redefinirea viitorului său.

Ulysse Nardin a adăugat această a treia inovație în proiectul său original, FREAK, și a perfecționat acest proces pentru a produce roțile de eșapament minuscule cu care a rezolvat problema inerției. În acest fel, FREAK a debutat perfect funcțional pe 21 martie 2001, când, pe seară, Ulysse Nardin a prezentat în mod oficial noua sa creație orologeră, FREAK, pentru o audiență numeroasă aflată la restaurantul l’Escale din Basel. Colecționarii, jurnaliștii și fanii orologeriei creative s-au bucurat de hors d’oeuvres fine și de o cupă de șampanie într-o atmosferă de petrecere, deoarece tema acelei seri a fost Carnavalul de la Basel, denumit „Fasnacht”. Fasnacht este un pic „ciudat” („FREAK” în englezâ), în special pentru cei care nu au trăit așa ceva. Pe scurt, este un carnaval organizat în Basel în fiecare weekend, timp de trei săptămâni după „Ash Wednesday” – „Miercurea Cenușie”. O parte a sărbătorii lui Fasnacht implică numeroase grupuri de localnici din Basel, cunoscuți drept „Cliques”, care se îmbracă în costume extravagante de carnaval și defilează mândri prin oraș, în timp ce cântă, fiecare în formația lui de suflători și toboșari, organizați în adevărate parade, la instrumente precum micile flauturi „piccolo” și tobele specifice din Basel, „Basel drum”.

Festivitățile de la Fasnacht-ul Ulysse Nardin au început cu intrarea unui Clique, completat de cântăreți piccolo, tobe și un dirijor, toți în costume de carnaval, ce purtau măști care erau caricaturi ale doctorului Ludwig Oechslin, cu luminițe deasupra capului, cu o imagine a noului eșapament al lui Freak. Conducătorul lui Clique a fost, desigur, proprietarul lui Ulysse Nardin de la acea dată, Rolf Schnyder, care a ales Basel pentru acest eveniment marcant al campaniei sale, deoarece părinții lui s-au născut acolo. Ulysse Nardin a considerat că ceasul cel mai ciudat al lumii ar trebui să își facă prima apariție în timpul unuia dintre cele mai ciudate carnavaluri ale Elveției.

FREAK este un ceas cu totul unic, fără arătătoare, fără cadran și fără coroană. Un arc de 2 metri asigură o rezervă de mers de 8 zile; cele două arătătoare sunt formate de trenul de roți dințate și puntea mecanismului, iar potrivirea orei exacte se face rotind luneta. Revoluționarul eșapament nu are nevoie de lubrifiere și încorporează piese din siliciu.

În 2005 se lansează FREAK 28’800. A doua versiune a lui Freak (2.0) include mai multe upgrade-uri tehnice: eșapamentul direct dublu este înlocuit cu eșapamentul dublu Ulysse cu impuls indirect. Frecvența mecanismului este îmbunătățită la 4 Hz (28.800) față de 3 Hz. Balansierul inelar este înlocuit cu un balansier cu inerție variabilă, cu 4 șuruburi de reglare. Carcasa este mărită la 44,5 mm. Mai târziu, în 2005, Ulysse Nardin a introdus Freak Diamond Heart, o piesă din platină, primul ceas din lume care a folosit microcomponente de diamant în eșapamentul său.

Anul 2007 îl aduce pe FREAK InnoVision Concept. Ulysse Nardin FREAK a fost întotdeauna conceput ca un laborator la încheietura mâinii tale. În acest sens, InnoVision 1 este o piatră de hotar, cu cele zece inovații ale sale, fiecare reprezentând viziunea Ulysse Nardin despre direcția în care ar trebui să se îndrepte arta orologeră. Cel mai proeminent dintre acestea, utilizarea siliciului, a fost extinsă pentru a include o punte și o roată de eșapament din siliciu, rulmenți din siliciu, un sistem de protecție împotriva șocurilor monobloc din siliciu și un arc de balansier din siliciu, toate fără a utiliza lubrifianți.

FREAK DIAMonSIL, în platină, se lansează în 2010 și este primul ceas care are un eșapament de diamant din nanocristal sintetic crescut pe o piesă brută de siliciu. Acest nou material a fost dezvoltat în cooperare cu Sigatec și partenerul său GFD (lider în producerea de componente din diamant cu nanotehnologie pentru diverse industrii). Dar și mai semnificativ, anul 2010 a adus și lansarea celui mai „ciudat” dintre toate, FREAK Diavolo. Carcasa din aur alb, având noul calibru UN-208 și bazat pe premisa că două turbioane sunt mai bune decât unul, Diavolo a încorporat un al doilea turbion, adăugând un turbion zburător de un minut la baza minutarului.

În anul 2014, Ulysse Nardin l-a lansat pe urmașul lui Freak 2.0, numit Freak Cruiser. FREAK Cruiser a oferit o evoluție naturală a generației anterioare Freak, reproiectând elementele punții într-o formă de ancoră – logo-ul iconic al lui Ulysse Nardin – și a devenit instantaneu una dintre cele mai populare versiuni ale lui FREAK în comunitatea colecționarilor.

2016 a fost anul lansării lui Freak Lab din aur alb, care a încorporat progresele tehnice ale InnoVision 1, cu unele dintre elementele de design ale lui The Cruiser, dar a devenit și prima și singura versiune a lui The Freak care are dată. În anul următor, Ulysse Nardin a crescut din nou miza inovației, lansând ceasul concept Freak InnoVision 2.

2018 a fost un an foarte aglomerat, prin introducerea a două noi modele Freak. Primul a fost o încercare marcată de a aduce Freak unui public și mai larg, prin lansarea lui Freak Out, cu o carcasă din titan. A doua a fost o versiune high-end din platină, numită Freak Vision, și este perfectă pentru cei cărora nu le plac ceasurile cu întoarcere manuală. Încorporând o estetică de design mai raționalizată, Vision devine primul Freak cu întoarcere automată, prin utilizarea sistemului „Grinder”, lansat anterior în piesa concept InnoVision 2.

Anul următor, Ulysse Nardin introduce Freak X. Încorporând o carcasă de 43 mm, Freak X are coroană pentru potrivirea ceasului și folosește noul calibru automat UN-230.

Tot în anul 2019 este lansat Freak NeXt. Este un ceas concept, plin de aplicații inovatoare. Ceasul are un organ regulator sub forma unui oscilator zburător revoluționar, a cărui arhitectură tridimensională se bazează pe lame flexibile de siliciu. Funcționează împreună cu eșapamentul cu forță constantă Ulysse Anchor, al cărui principiu se bazează pe proprietățile bistabile ale lamelor de siliciu torsionate. Regulatorul combină frecvența înaltă și amplitudinea relativ scăzută, doar 45° față de aproximativ 300° la un ceas clasic, funcționând la o frecvență impresionantă de 12 Hz, sau 86.400 de vibrații pe oră, pentru o rezervă mare de mers de 70 de ore.

Povestea ajunge în 2022 la FREAK S, primul oscilator dublu automat cu diferențial, posibil datorită sistemului „Grinder”. Componentele din siliciu ale eșapamentului lui Freak S au fost acoperite cu un strat de diamant artificial, care îi optimizează performanța și rezistența. Grinder-ul este de două ori mai eficient decât un sistem clasic automat, deoarece transmisia sa de energie este de două ori mai eficientă decât cea a sistemelor existente, prin folosirea celor mai mici mișcări ale încheieturii mâinii.

În anul 2023, prin modelul Freak – One, Ulysse Nardin aduce un omagiu modelului Freak original din 2001 și obține „Iconic Watch Prize” la GPHG 2023.

2025 aduce și prima colaborare între URWERK și Ulysse Nardin. Fuziunea dintre emblematicul satelit al orei săritoare de la URWERK și caruselul Ulysse Nardin Freak dă naștere impresionantului UR-FREAK.

Ce urmează acum? [Super] Freak!

În 2026, Ulysse Nardin sărbătorește 180 de ani de la înființare și 25 de ani de la lansarea primului ceas Freak, icoana care a redefinit orologeria modernă, cu [Super] Freak, rezultatul a 180 de ani de moștenire și 25 de ani de cercetare și dezvoltare.

[Super] Freak reprezintă apogeul colecției Freak de până acum, cel mai complicat ceas care afișează ora și minutul creat vreodată, dar și primul dublu turbion automatic din lume.

Au fost necesari patru ani de dezvoltare intensivă pentru a da viață acestui tour de force tehnic. Conceput ca o concentrație supremă a celor mai bune caracteristici ale lui Freak, acesta reunește cele mai emblematice mecanisme și invenții brevetate ale colecției, introducând în același timp un nivel de complexitate fără precedent, în special prin integrarea unui dublu turbion și a unui afișaj de secunde, posibilă datorită noului sistem gimbal patentat.

[Super] Freak este o poveste pe care o vom trata separat și mult mai detaliat în viitorul apropiat.

 

Vă invităm să ne contactaţi folosind Formularul de contact protejat.