TAG Heuer - Carrera Chronograph TH20

Un cronograf este un ceas pe care îl acționăm atunci când dorim să măsurăm intervale de timp. În lumea ceasurilor de înaltă orologerie, cronograful este considerat una dintre cele mai prestigioase și mai complexe complicații din punctul de vedere tehnic al proiectării și al producerii sale.
Nu există un alt tip de complicație care să necesite la fel de multă interacțiune din partea proprietarului său precum cronograful. Dacă trecem în revistă complicațiile posibile ale unui ceas, vom constata că, alături de încântătoarea repetiție la minut, cronograful este singura complicație care funcționează la cerere, adică atunci când dorim noi. Prin urmare, trebuie să facă față unor forțe multiple și variate, care acționează asupra butoanelor sale și, implicit, asupra mecanismului ceasului. Și trebuie să funcționeze bine, fiabil, indiferent de modul și de starea de spirit în care ne aflăm atunci când apăsăm butoanele sale.

Acesta este motivul pentru care cronografele reprezintă o complicație orologeră fascinantă și importantă, de o complexitate remarcabilă.
Există diverse configurații în care un cronograf poate fi realizat mecanic, atât în ceea ce privește modul în care este acționat prin intermediul butoanelor, cât și modul în care sunt cuplate roțile mecanismului și cele ale cronografului, fiecare dintre acestea fiind, fără îndoială, un subiect vast în sine. Roata cronografului se cuplează cu mecanismul de mers atunci când este activată și se decuplează atunci când este oprită sau resetată. Mecanismul care face posibilă această cuplare selectivă este ambreiajul.

Sistemele de cuplare sunt, de obicei, împărțite în ambreiaje orizontale, așa cum le regăsim în multe cronografe construite în mod tradițional, și ambreiaje verticale, mai moderne, care, datorită designului lor compact, se găsesc adesea în ceasurile echipate cu mecanism cronograf automatic.
În 1860, Edouard Heuer și-a înființat atelierul în Saint-Imier, la doar 20 de ani. Geniul său timpuriu s-a manifestat prin integrarea unor tehnologii brevetate în ceasurile mecanice, pentru a le spori fiabilitatea. În 1869, el a obținut un brevet pentru primele cronografe de buzunar ale companiei, cu întoarcere din coroană, eliminând astfel necesitatea unei chei separate. Câțiva ani mai târziu, în 1887, Heuer a depus un brevet pentru perfecționarea „pinionului oscilant”. Această inovație a permis pornirea și oprirea instantanee a cronografului prin apăsarea unui singur buton. Prin simplificarea designului mecanismului, pinionul oscilant a facilitat asamblarea și întreținerea cronografului. Edouard Heuer a numit această inovație „cronograful perfecționat”, iar aceasta a revoluționat construcția cronografelor, fiind utilizată și astăzi în întreaga industrie.

Probabil cea mai clasică formă de ambreiaj este ambreiajul orizontal, cunoscut și sub denumirea de cuplaj lateral. Așa cum sugerează și numele, acțiunea de cuplare are loc pe orizontală, brațul ambreiajului mișcându-se pe un plan paralel cu mecanismul și creând o afișare complexă a acționării. Într-un sistem tradițional de ambreiaj orizontal, o roată montată pe pivotul celei de-a patra roți acționează o roată de ambreiaj intermediară. Când cronograful este cuplat, o pârghie intermediară deplasează roata de ambreiaj pe orizontală până când aceasta se angrenează cu roata de secunde a cronografului, determinând pornirea secundarului cronografului. Și pentru că roțile se cuplează pe orizontală, sistemul poartă numele de ambreiaj orizontal sau lateral.
Ambreiajul orizontal asigură cuplarea orizontală a două roți dințate. Un element caracteristic al ambreiajului orizontal este roata dințată care se rotește pentru a cupla roata centrală a cronografului. Mai precis: atunci când cronograful este activat, brațul ambreiajului se deplasează spre roata secundelor cronografului, cuplând roata intermediară/de cuplare și conectând astfel secundarul cronografului la trenul de roți dințate principal. Roata intermediară este fixată pe un braț pivotant atașat la trenul de roți. Când apăsați butonul de START, acest braț se balansează orizontal, determinând roata intermediară să se angreneze cu roata secundelor cronografului, care este staționară. Când apăsați butonul de STOP, brațul se balansează înapoi, roțile dințate se decuplează, iar un mecanism frânează secundarul cronografului.

O problemă a ambreiajului orizontal se referă la saltul momentan indus secundarului cronografului de către ambreiaj atunci când acesta este pornit pentru prima dată. Uneori, arătătorul acestuia poate smuci înainte sau înapoi instantaneu, chiar înainte de a începe mișcarea și măsurarea timpului scurs. Saltul este cauzat de angrenarea rapidă și bruscă a celor două angrenaje, ca urmare a brațului lateral pivotant al ambreiajului. În mod ideal, dinții ascuțiți ai roților ar trebui să se îmbine perfect. În practică, se întâmplă uneori ca dinții să se angajeze „vârf la vârf”, ceea ce face ca arătătorul secundelor cronografului să sară pe măsură ce dinții alunecă în poziția de angrenare, deplasându-se fracțional fie înapoi, fie înainte. Puterea necesară pentru a acționa un set suplimentar de angrenaje provoacă o pierdere momentană a amplitudinii balansierului. În același timp, când cronograful este cuplat, lipsa tensiunii în sistemul cronografului ar putea duce la un „tremur” perceptibil, vizibil, al arătătorului secundelor cronografului pe partea cadranului, dacă nu ar exista un arc de tensionare a roții cronografului.

Ambreiajul orizontal reprezintă întotdeauna un ușor compromis în ceea ce privește viteza de înregistrare a timpului. Acest lucru poate duce la o scădere a preciziei, deoarece dinții fiecărei roți trebuie să se angreneze pentru a acționa cronograful, iar această rezistență suplimentară poate afecta măsurarea timpului ceasului și, potențial, poate provoca uzura excesivă a roții de cuplare.

Pinionul oscilant brevetat de TAG Heuer este o formă de ambreiaj orizontal care nu numai că a simplificat foarte mult, dar a și îmbunătățit cuplarea cronografului. De fapt, până în prezent, este cea mai simplă și mai practică modalitate de a cupla trenul de mers, aflat pe puntea principală a mecanismului, la mecanismul cronografului din partea superioară. Este alcătuit dintr-un arbore cu câte un pinion la fiecare capăt. Un pinion se angrenează cu a patra roată a trenului de roți dințate, iar celălalt, atunci când cronograful este acționat, pivotează pentru a se angrena cu roata cronografului. Când cronograful este oprit, pinionul se îndepărtează de roata secundarului cronografului, iar indicatorul secundelor cronografului se oprește.

Avantajul-cheie al pinionului oscilant este că are ca rezultat o vibrație mai puțin vizibilă a arătătorului secundelor atunci când cronograful este activat. În timp ce cuplarea unui cronograf standard, cu ambreiaj orizontal, poate provoca o pierdere temporară de amplitudine, precum și vibrații ale arătătorului secundelor, deoarece dinții roților se luptă să se conecteze, angrenajul pinionului oscilant este mult mai mic, permițând o cuplare mai ordonată și mai precisă. Prin urmare, el asigură un impact minim asupra trenului de roți al mecanismului. Cuplarea este, de asemenea, mai directă, deoarece elimină roata motoare, precum și roata ambreiajului, ceea ce reduce sarcina asupra trenului de roți dințate. Și, datorită construcției sale simple și compacte, mecanismele pot fi subțiate și, în plus, pot fi combinate cu un sistem de încărcare automatic fără probleme de spațiu.

Un ambreiaj vertical servește la transferul de energie de la trenul de roți dințate al mecanismului la cronograf printr-o mișcare verticală. Părțile-cheie sunt: o roată volantă angrenată la trenul de roți dințate; un con legat de roata indicatorului secundelor cronografului; și un arc care tensionează vertical conul. Când conul este ridicat și cuplat cu roata volantă, cronograful începe să funcționeze; când conul coboară și se decuplează, cronograful se oprește.

Ambreiajul vertical funcționează prin conectarea a două discuri sau plăci rotative, poziționate unul peste altul — unul conectat la trenul de roți dințate al mecanismului și unul conectat la roata secundarului cronografului. În loc să angreneze roțile pe orizontală, ambreiajul vertical transmite energia prin frecare între componentele poziționate una peste alta.
Ambreiajul vertical funcționează similar cu ambreiajul dintr-o transmisie manuală auto, care decuplează acționarea între motor și roți, astfel încât vitezele să poată fi schimbate. Designul este mult mai mic, cu plăci de presiune și arcuri.

În configurația ideală, nu există o angrenare a dinților atunci când cronograful pornește sau se oprește, deoarece ambele roți se află deja pe același ax. Prin urmare, cronograful cu cuplare verticală, în teorie, nu suferă de sacadarea sau vibrația secundarului în timpul angrenării - un avantaj-cheie față de un cronograf cuplat orizontal. În același timp, deoarece toate roțile sunt suprapuse și centrate pe același ax, există un impact minim asupra amplitudinii balansierului în timpul angrenării. Comparativ cu ambreiajul orizontal, cel vertical are avantajul unei angrenări line și fără sacadare, deoarece nu există dinți care să se angreneze sau să se decupleze, un principiu care poate provoca saltul secundarului cronografului atunci când dinții se angrenează.

Un alt mare avantaj al ambreiajului vertical față de cel orizontal este frecarea redusă și răspunsul instantaneu. Unul dintre cele mai evidente avantaje ale ambreiajului vertical este frecarea cinetică redusă generată în timpul cuplării și decuplării cronografului, deoarece frecarea este produsă doar de mișcarea de alunecare a arcurilor de frânare și de mișcarea verticală a conului. Un alt avantaj este angrenarea instantanee a cronografului cu trenul de roți dințate. Deoarece volanta și conul sunt coaxiale, iar conul este deja sub tensiune, cele două se conectează practic împreună atunci când arcul se eliberează. Drept urmare, transferul mișcării se bazează pe un moment static, nu pe acumularea treptată a presiunii de contact.

Acest lucru duce și la o funcționare continuă, fără uzură. Un cronograf dotat cu ambreiaj vertical poate fi lăsat să funcționeze pe termen nelimitat, cu o variație neglijabilă a măsurării timpului. Prin transmiterea directă a puterii, ambreiajul vertical atenuează dezavantajele ambreiajului orizontal, asigurând faptul că roata cronografului este întotdeauna acționată direct de arcul principal.
TAG Heuer are o istorie scrisă în secunde. De peste 165 de ani, TAG Heuer demonstrează un spirit pur avangardist în orologerie și un angajament față de inovație, prin tehnologii revoluționare care au inclus pinionul oscilant pentru cronometrele mecanice în 1887, Calibrul 1887, Mikrograph în 1916, primul mecanism de cronograf automatic — Calibre 11 — în 1969, precum și mecanismele Heuer 01 și Heuer 02. Acestea au făcut trecerea de la cronograful cu pinion oscilant la cronograful cu ambreiaj vertical și roată pe coloană al noului Calibru TH20-00, dezvoltat sub atenta îndrumare a renumitei maestre orologere Carole Forestier-Kasapi, Movements Director al lui TAG Heuer.

Timp de aproape șase luni Calibre Heuer 02 a fost analizat până la cele mai mici componente ale sale și observat pe teren, pentru a identifica, cât mai precis posibil, orice zone care ar putea fi îmbunătățite. Aceste observații neprețuite au condus la specificații stricte de dezvoltare. După doi ani de proiectare, au apărut trei dezvoltări-cheie: încărcare bidirecțională, rezervă de mers de 80 de ore și garanție extinsă la 5 ani.
Așadar, trecerea de la Calibrul 1887 la Heuer 02 și, acum, la TH20-00, nu s-a datorat faptului că pinionul oscilant era învechit. Mai degrabă, TAG Heuer a ales arhitectura pe care o așteaptă cumpărătorii de orologerie de înaltă calitate de astăzi.

Întruchipând noua filozofie „Designed to Win”, TAG Heuer continuă să se bazeze pe moștenirea sa de inovație îndrăzneață, reziliență și performanță ridicată. Parteneriatele sale proeminente și ambasadorii mărcii reflectă dorința TAG Heuer de a depăși limitele și de a performa în momentele care contează cel mai mult.

 

Vă invităm să ne contactaţi folosind Formularul de contact protejat.