| |
Ce au în comun unele carcase de ceasuri de lux cu undițele de pescuit, rachetele de tenis, navele spațiale, piesele mașinilor de curse sau cadrele de biciclete profesioniste?
Industria orologeră, chiar și la nivelul manufacturilor de prestigiu, folosește o varietate de materiale obținute prin tehnici sofisticate, de la aliaje tradiționale precum oțelul sau aurul, până la materiale moderne precum titanul, tantalul sau ceramica, din ce în ce mai răspândite. Un material încă relativ rar, dar tot mai popular, este fibra de carbon.
Polimerul armat cu fibră de carbon, descris adesea simplu ca „fibră de carbon” sau „compozit de carbon”, a intrat în forță în industria aerospațială și în Formula 1 în anii ’80. Dar prima lui utilizare industrială este mult mai veche.
Joseph Swan, fizician și chimist britanic, considerat unul dintre inventatorii lămpii cu incandescență și primul proprietar al unei case electrificate, a produs fibre de carbon pentru filamente încă din 1860. Dezvoltarea a continuat cu Thomas Edison în 1879, cel care a carbonizat fire de bumbac și așchii de bambus pentru a crea filamente durabile pentru becurile sale.
Comparativ cu metalele, compozitele din fibră de carbon oferă un raport excepțional între greutate și rezistență, având o densitate de doar 1,7–1,9 g/cm³, în timp ce titanul are circa 5 g/cm³, oțelul 8 g/cm³, iar aurul aproximativ 19 g/cm³. Diferența este concretă: o carcasă care cântărește 40 g atunci când este realizată din oțel va depăși 95 g în aur, dar va avea sub 10 g în compozit de carbon, ceea ce face purtarea ei mult mai confortabilă pe încheietură.
În orologerie se folosesc în principal două forme ale acestui material. Prima este fibra de carbon „țesută”, realizată prin împletirea firelor asemănător unei țesături textile, ulterior stabilizată într-o rășină pentru a permite modelarea pieselor. Acest tip este inspirat puternic din sporturile cu motor. A doua este carbonul forjat, o tehnologie mai recentă, în care fibre scurte sunt amestecate într-o rășină epoxidică și apoi presate în forme complexe. Procesul este mult accelerat față de tehnica tradițională și permite realizarea eficientă chiar și a unor piese de mici dimensiuni, precum zale de brățări sau componente interne ale mecanismelor. Carbonul forjat a fost dezvoltat la mijlocul anilor 2000 de Lamborghini, Callaway Golf Company și Universitatea din Washington, iar integrarea sa în orologerie a venit naturală. În plus, fiecare piesă prelucrată astfel are un aspect unic, deoarece structura materialului se dezvăluie vizual la finisaj.
Pe lângă greutatea redusă și confortul sporit, carbonul forjat este extrem de rezistent la șocuri și la deformare, ceea ce îl face ideal pentru ceasuri sportive, în special pentru cele inspirate de lumea curselor. Iar legătura lui TAG Heuer cu motorsportul este una definitorie. Mario Andretti, Jo Siffert, Jochen Rindt, Ayrton Senna și Steve McQueen au purtat ceasuri Heuer și TAG Heuer emblematice precum Carrera, Monaco, Autavia și Monza. Heuer a fost primul sponsor oficial al unei echipe de Formula 1, fiind alături de Ferrari, iar astăzi TAG Heuer continuă această tradiție alături de Red Bull Racing.
Modelul Heuer Monza a fost lansat în 1976 și celebra sezonul victorios al celor de la Ferrari din 1975. Inițial, numele planificat era Modena, însă farmecul și prestigiul celui mai rapid circuit italian au fost decisive. Curbele sale iconice, precum Parabolica, au modelat istoria lui Formula 1 timp de peste un secol, devenind o probă de foc inclusiv pentru piloții cei mai experimentați. Ceasul Monza reflecta perfect estetica anilor ’70, cu o carcasă tip „pernă” acoperită cu crom negru și un cadran mat negru, diferit de paletele metalice utilizate în Colecția Carrera. Primul model, referința 150.501, utiliza Calibre 15, recunoscut pentru secundarul poziționat la ora 10, iar ulterior succesul a dus la apariția unei versiuni cu Calibre 12.
Istoria acestui model a cunoscut reinterpretări moderne la începutul anilor 2000 și o revenire memorabilă în 2016, cu prilejul aniversării de 40 de ani.
Cel mai nou TAG Heuer Monza este, așadar, un moment important pentru colecționari și pasionați, care se bucură de o reinterpretare contemporană a unui design rar întâlnit în peisajul orologeriei. Noul cronograf TAG Heuer Monza Flyback, ediție specială, vine cu o carcasă de 42 mm din carbon forjat ultra-ușor. Cadranul negru scheletonizat are două subcadrane: un contor cronograf din cristal de safir fumé translucid la ora 3 și secundarul la ora 6, în timp ce fereastra de dată de la ora 9 este luminescentă, o premieră pentru TAG Heuer. Indecșii lăcuiți în albastru și arătătoarele de oră și minute în finisaj alb-negru sunt tratate cu Super-LumiNova pentru o vizibilitate optimă în condiții de lumină redusă, iar accentele roșii trimit direct la adrenalina motorsportului.
Mecanismul care îl animă este TH20-12 Flyback, creat in-house, certificat COSC și cu o rezervă de mers de 80 de ore. Funcția flyback permite resetarea cronografului fără oprire, asigurând o cronometrare rapidă și precisă, un avantaj definitoriu în situații dinamice. În spiritul ceasurilor născute pe pistă, Monza Flyback include și o scară tahimetrică pentru măsurarea vitezei medii pe o distanță de un kilometru, precum și un pulsometru calibrat pentru 15 bătăi, dedicat monitorizării ritmului cardiac. Toate aceste elemente se îmbină într-o estetică sportivă, îndrăzneață și contemporană.
TAG Heuer Monza Flyback este un ceas al curajului, preciziei și pasiunii pentru viteză; o piesă pentru profesioniștii sau amatorii de sport cu motor care nu se tem să împingă limitele. Este rezultatul unei tradiții nobile în curse, adusă în prezent printr-o tehnologie de ultimă generație și un design avangardist.
Iar pentru a te bucura de toată această povestire la încheietură, nu trebuie să fii neapărat Max Verstappen. Vino la Orologeria GALT și te vom ajuta să îl descoperi în realitate.
Vă invităm să ne contactaţi folosind Formularul de contact protejat.