LONGINES - Master Collection Annual Calendar

 

 

Mulți dintre noi ne facem acum agenda pentru anul care a început. Ne uităm pe calendar și marcăm evenimentele la care trebuie să participăm, cele pe care dorim să le organizăm, ne stabilim vacanțele și ne propunem să petrecem cât mai multe zile alături de cei dragi.

Nu mulți dintre noi ne mai întrebăm de ce lunile se numesc așa cum se numesc și de ce nu au toate același număr de zile. De ce oare anul calendaristic se sfârșește pe 31 decembrie și începe cu 1 ianuarie? Aceste lucruri sunt acum comune, dar nu întotdeauna au fost așa, drept dovadă că ieri, 7 ianuarie, o parte dintre noi au sărbătorit Crăciunul , iar începutul anului și Revelionul vor fi celebrate la 13 zile diferență, în noaptea de 13-14 ianuarie.

Și acum îți îndrepți privirea oarecum nedumerită către ceasul de pe încheietura mâinii. Da, este 8 ianuarie 2025. Înainte de a mulțumi celor care au creat ceasul, trebuie să le mulțumim romanilor antici.

În primele zile ale Imperiului Roman, calendarul folosit de aceștia urma un ciclu lunar destul de simplu, cu o perioadă de 10 luni stabilită în mod arbitrar. După atenta observare a periodicității fenomenelor cerești, astronomii romani i-au propus lui Julius Caesar, în anul 45 î.Hr., un calendar mai precis, cu 12 luni, denumit calendarul Iulian - precursor al actualului calendar Gregorian. Anul solar (sideral) reprezenta durata în care Soarele ajunge în aceeași poziție aparentă față de stelele fixe de pe bolta cerească, poziție observată din același loc terestru. Ținând cont de acest fapt, romanii au încercat să împartă această durată în douăsprezece luni de lungime egală, dar nu au reușit.

Cele două noi luni au fost numite pentru a onora dinastia Cezarului, Iulius (iulie) și Augustus (august), iar următoarea lună, a șaptea (il settimo) din vechiul calendar de 10 luni, a devenit septembrie, iar ultima lună, a zecea (decimo), a devenit decembrie. Desigur, aceste 2 noi luni ale Cezarului trebuiau să aibă cele mai multe zile – 31

Deci, în timp ce calendarul aproxima călătoria Soarelui pe cer, aceste luni mai lungi decretate imperial au devenit pentru totdeauna provocări pentru viitorii ceasornicari, deoarece aceștia au trebuit să creeze mecanisme care să facă distincție între lunile cu 30 de zile și cele cu 31, 28 sau chiar 29 de zile, în anii bisecți.

Conceptul de an bisect a fost, de asemenea, rezultatul unui decret, mai mult religios decât politico-administrativ. O corectare a acestui calendar a avut loc la data de 24 februarie 1582, când Papa Gregorius al XIII-lea a vrut să se asigure că Paștele se sărbătorește în aceeași perioadă în fiecare an și se încadrează cât mai aproape de echinocțiul de primăvară, suprimând 10 zile din calendarul anului 1582. Astfel, data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie, iar prin același decret luna februarie, o dată la patru ani, va primi o zi în plus pentru a menține calendarul sincronizat cu anotimpurile.

De atunci, calendarul pe “stil (rit) vechi”, în care Crăciunul a fost ieri și Anul Nou va începe pe 14 ianuarie, nu s-a mai folosit administrativ, iar cel nou a fost numit „gregorian” sau „calendar de stil nou”.

Acest așa-numit calendar „gregorian” compensează faptul că anul de 365 de zile este cu șase ore mai scurt decât un an solar (sideral), acesta fiind de 365 de zile, 6 ore, 9 minute și 10 secunde (365,2564 zile siderale). Prin urmare, îl „resetează” la fiecare patru ani. Despre restul de 9 minute și 10 secunde rămase vom povesti pe o pagină viitoare.

Trebuie remarcat faptul că decretul Papei Gregorius a fost dat nu ca urmare a unei iluminări avute de Papă, ci datorită studiilor făcute de oamenii de știință, matematicieni și astronomi ai vremii, asupra mersului planetelor pe bolta cerească.

În concluzie, așa cum știm astăzi datorită acelor oameni, într-un an normal sunt 365 de zile împărțite în 12 luni. Dar din 4 în 4 ani există și un an bisect în care numărul de zile este de 366. Pentru a ține seama de acest lucru, luna februarie are 29 de zile în acel an, iar celelalte luni au fie 30 de zile, 5 dintre ele având 31 de zile, iar restul de 6 având același număr de zile ca într-un an de 365 de zile.

Deși aceste reguli sunt destul de ușor de înțeles, nu sunt la fel de ușor de implementat într-un ceas mecanic analogic, care funcționează liniar în timp, având un mecanism cu oscilații uniforme și constante.

Dar tocmai complexitatea acestui lucru a fascinat și fascinează în continuare lumea orologeră!

Ceasurile care au calendar pot fi împărțite în trei categorii de complexitate crescândă: calendar complet, calendar anual și calendar perpetuu.

Un ceas cu calendar complet este un ceas care afișează ziua săptămânii, data calendaristică, luna anului și, desigur, ora. Toate aceste informații vor trebui resetate atunci când luna calendaristică are 28, 29 sau 30 de zile.

Calendarul perpetuu este cel mai sofisticat și complicat tip de calendar pentru ceasuri. Acesta va fi capabil să afișeze automat ziua, data calendaristică, luna din an și alte informații pentru purtător până în anul 2100, ținând cont de lunile de 28 sau 30 de zile, dar și de anii bisecți. În anul 2100, anul bisect care ar trebui să aibă loc va fi omis pentru a alinia calendarele la timpul real. Acesta este motivul pentru care ceasul va necesita o ajustare în 1 martie 2100. Calendarul perpetuu oferă de obicei mai multe informații decât doar ziua, data și luna. Ele pot oferi indicații despre fazele Lunii, indicații de an bisect și uneori mult mai multe complicații orologere.

Ceasul cu complicația de calendar anual afișează corect luna și data calendaristică pentru lunile în care există 30 și 31 de zile. Cu toate acestea, în luna scurtă a anului, luna februarie, pe măsură ce 1 martie se apropie, purtătorul trebuie să facă o singură ajustare pentru a compensa această lună, chiar și în anii bisecți. Efectuarea unei ajustări doar o dată pe an este preferată și apreciată de foarte mulți pasionați și colecționari, deoarece oferă o lejeritate în utilizare, știind că îți vei potrivi ceasul o singură dată pe an, dar și pentru faptul că oferă o variantă mult mai prietenoasă pentru bugetul nostru decât un ceas cu calendar perpetuu. Trebuie să ținem cont și de faptul că un ceas cu calendar anual este mult mai ușor de folosit și de setat, deoarece nu trebuie să ținem cont de toate regulile de setare ale unui ceas cu calendar perpetuu, care sunt mult mai multe și mai stricte. Dar fiecare complicație are frumusețea și atractivitatea ei

Mecanismul cu calendar anual este mult mai tânăr decât veteranul mecanism perpetuu.

La începutul anilor 1990, un student la inginerie de la Universitatea din Lausanne a proiectat un mecanism de calendar mai robust. Datorită interacțiunii on-off dintre pârghii și came, calendarele perpetue erau predispuse la erori și sunt ușor de deteriorat. Cu toate acestea, mecanismul inovator al tânărului a eliminat aceste componente care se puteau deteriora ușor, în favoarea roților dințate care, prin mișcarea lor, suplinesc oarecum camele și pârghiile dintr-un mecanism cu calendar perpetuu, și rămân în contact constant unele cu altele. A fost o inovație care a redus foarte mult riscul de deteriorare cauzat de eroarea utilizatorului sau de angajarea incorectă a componentelor. Mecanismul, numit „calendar anual”, a câștigat mai multe premii și a atras atenția companiei Patek Philippe. Laurent Junod, tânărul student de atunci, acum director tehnic la Patek Philippe, a fost angajat rapid și în 1996 a lansat primul calendar anual din lume, referința 5035. Monopolul lui Patek Philippe asupra complicației calendarului anual nu trebuia să dureze pentru toți cei 25 de ani acordați proprietății intelectuale patentate elvețiene, deoarece brevetul lor era foarte specific în ceea ce privește structura mecanismului. În acest mod a fost lăsată o fereastră deschisă pentru alte companii pentru a-și proteja invențiile de mecanisme cu calendar anual, aducând o reală revoluție în industria orologeră. Jaeger-LeCoultre, OMEGA și Longines au adus astfel publicului iubitor de ceasuri noi și fermecătoare ceasuri cu complicația de calendar anual.

În 2005, Longines a lansat colecția care avea să devină emblematică: Longines Master Collection. De la început, această colecție s-a bucurat de un nivel incontestabil de succes, propulsându-și statutul de reprezentare iconică a expertizei orologere Longines. De-a lungul anilor, Longines Master Collection a fost îmbunătățită cu noi caracteristici, dar nu a pierdut niciodată din vedere eleganța clasică atemporală care este emblematică pentru brand și care contribuie la succesul său global.

Longines oferă acum un calendar anual ca parte a Colecției Master, controlat de un nou mecanism automatic, produs exclusiv pentru Longines.

Longines Master Collection este prima colecție de la Longines care găzduiește această complicație orologeră. Un adevărat obiect de valoare pentru cei care prețuiesc ceasurile, oferind un raport calitate-preț excepțional!

Combinând eleganța clasică cu excelența, modelele din Longines Master Collection care au un calendar anual conțin noul calibru automatic L897 într-o carcasă din oțel inoxidabil, fie de 40, fie de 42 mm, cu 64 de ore de rezervă de mers și calendarul anual – luna și data calendaristică – afișate la ora 3. Mecanismul poate fi admirat prin spatele transparent al capacului carcasei.

Te invităm în magazinele noastre pentru a admira simplitatea sofisticată a luiLongines Master Collection Annual Calendar.

Și pentru a începe anul fără bătăi de cap privind notițele din calendar și potrivirea ceasului în noul an, am rezervat amatorilor și un calendar, acum legendar, GALT 2025.

 

Vă invităm să ne contactaţi folosind Formularul de contact protejat.