Pe această pagină, prima de acest gen publicată pe web în limba română, şi adusă la zi în permanenţă, veţi găsi explicaţii pentru termenii cei mai folosiţi din lumea ceasurilor. Veţi constata că mulţi dintre termeni vin din limba franceză, care a fost şi rămâne limba universală a orologeriei. Această pagină, una dintre cele mai populare ale acestui sait, a fost preluată cu aprobarea noastră, în strădania noastă permanentă de a promova orologeria, de alte saituri orologere în limba română, din ţară şi de peste hotare.

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W Y Z Vă rugăm să selecţionaţi o literă de mai sus, pentru a ajunge în secţiunea termenilor din Glosar care încep cu litera respectivă. Pentru a deschide prezentul Glosar într-o altă fereastră, vă invităm să clicaţi aici.

- A -

• Afişare analogică a orei. Este metoda clasică de afişare, cu arătătoare rotitoare. Cu rare excepţii, ceasurile de mână sofisticate afişează ora în mod analogic.

• Afişare retrogradă. Afişarea retrogradă a minutelor este cuplată de o oră săritoare. Un arătător de minute parcurge o scala în sens retrograd (sens invers de rotaţie în raport cu acele unui ceas obişnuit) şi când ajunge la zero, ora, afişată numeric într-o fereastră, avansează cu o unitate. Apoi indicatorul de minute sare înapoi la începutul scalei sale.

• A.H.C.I. Académie Horlogére des Créateurs Indépendents. Membrii ei sunt orologeri de excepţie; ei expun de regula la un stand separat în cadrul Târgului de Ceasuri de la Basel.

• Numărul de Alternanţe, Alternanţe pe oră (a/h). Unitate în care orologerii măsoară frecvenţa de oscilaţie a balansierului. Alternanţele pe oră reprezintă numărul semi-oscilaţiilor realizate de un balansier într-o oră. O alternanţă este deplasarea unei pendule sau a unui organ oscilant limitată de două poziţii extreme. O oscilaţie a balansierului sau a pendulei (un tic-tac) numără două alternanţe. O valoare tipică este de 28800 de alternanţe pe oră, adică 14000 de ticuri şi 14000 de tacuri. Pentru a calcula frecvenţa de oscilaţie în Hz, se împarte numărul de alternanţe la constanta 7200. Valorile uzuale de alternanţe sunt de 18000 (2.5 Hz), 21600 (3 Hz) şi 28800 (4 Hz). Ceasuri ale firmei Zenith sunt caracterizate prin valoarea de 36000 (5 Hz).

• Amortizor. Piesă elastică a cărei scop este de a amortizeze şocurile la care sunt supuşi pivoţii axelor balansierului.

• Ancora. Este una dintre piesele cele mai complicate ale unui ceas mecanic. Ancora este realizată din alamă sau din oţel. Ea are un dublu rol: pe de o parte să transmită forţa dinspre roţile dinţate către balansier, cu scopul de a menţine oscilaţia celui din urmă, pe de altă parte să împiedice declanşarea necontrolată a mecanismului armat.

• Ancoră cu pietre. Ancoră a cărei palete sunt prevăzute cu pietre rezistente.

• Antimagnetic. Un ceas poate fi calificat ca antimagnetic dacă el continuă să funcţioneze într-un câmp magnetic de 4800 A/m şi prezintă o abatere de mers de maximum 30 secunde/zi. Mecanismele magnetizate pot fi demagnetizate cu ajutorul unui dispozitiv special.

• Autoquarţ. Ceas cu cuarţ fără baterie. Un generator, angrenat de mişcarea mâinii, încarcă un condensator care la rândul său alimentează motorul ceasului.

• Întoarcere automată. Mecanism suplimentar care armează resortul ceasului, utilizând mişcarea mâinii ca forţă de întoarcere. Primul mecanism cu un sistem de întoarcere cu rotor a fost comercializat de firma elveţiană Rolex. Întoarcerea se făcea numai într-un sens de rotaţie. În 1942 fabricantul de eboşe Felsa a realizat un angrenaj cu schimbare de viteză care a permis remontarea la rotaţia în ambele sensuri ale rotorului.

• Aviator (ceas de). Adevăratele ceasuri de aviator sunt protejate contra câmpurilor magnetice. Multe dintre ele sunt cronografe, au un indicator de 24 ore şi o lunetă rotitoare cu măsurarea distanţei-timpului.

Înapoi la începutul paginii

---

- B -

• Balansier. Inel metalic care constituie organul regulator al oricărui ceas mecanic, împreună cu spiralul balansierului. Cele două componente determină în cea mai mare măsură precizia unui cronometru mecanic.

• Balansier bimetalic. Până la inventarea spiralului de balansier auto-compensator erau folosite pentru ceasuri de mare precizie balansiere de compensare bimetalice. Ele erau formate din doua inele concentrice, cel exterior din alamă, iar cel interior din oţel. Corpul balansierului era secţionat în două jumătăţi, pentru a permite dilatarea inegală a celor două materiale. Sub efectul temperaturii se schimba momentul de inerţie al balansierului bimetalic şi compensa astfel variaţiile datorate temperaturii a lungimii spiralului  din oţel.

• Balancier din glucydur. Acest tip a înlocuit balansierul bimetalic, după inventarea spiralului de balansier auto-compensator. El este compus dintr-un aliaj de de cupru, la care s-au adăugat 3% de beriliu şi circa 0,5% de nichel. El poate fi recunoscut după culoarea sa aurie şi se deosebeşte uşor de balansierele mai simple, din nichel, care au culoarea argintie. Balansierele din glucydur se pretează perfect la echilibrarea şi la reglarea de precizie.

• Balansierul Gyromax. Este o invenţie din anul 1951 a firmei Patek Philippe. El se recunoaşte după cele 8 discuri cu fante, plasate în proximitatea inelului balansierului. Aceste elemente permit o reglare foarte exactă a frecvenţei de oscilaţie.

• Benzi de Geneva. Decoraţie elegantă, în formă de ondulaţii, a punţilor mecanismelor speciale.

• Barilletul. El este motorul oricărui ceas mecanic. El se compune dintr-o roată dinţată şi o cutie cilindrică, de cele mai multe ori închisă cu un capac. In interiorul cutiei este înfăşurat resortul, elementul care acumulează energia necesară pentru funcţionarea ceasurilor mecanice.

• Bicolor. Ceasuri a căror corp şi brăţară sunt realizate dintr-o combinaţie de aur şi inox.

• Buletin de mers. Document oficial emis de instituţii specializate (precum COSC), care îi dă unui ceas dreptul să poarte numele de "cronometru". Documentul certifică faptul că ceasul a trecut cu succes unele teste severe care se referă la precizia sa de mers (mers diurn, coeficient termic, etc.).

• Buton (poussoir). Piesa care permite comanda funcţiunilor, de exemplu la cronografe comandă pornirea, oprirea şi punerea pe zero a arătătorului cronografului.

Înapoi la începutul paginii

---

- C -

• Cabochon. O piatra preţioasă care iese în evidenţă pe cadran sau pe coroană.

• Cadran luminos. Cadran care permite citirea orei chiar şi în obscuritate. În acest scop cifrele, indecşii şi chiar arătătoarele sunt acoperite cu o masă luminoasă. Radiul, foarte utilizat în trecut, a fost înlocuit cu tritiul, mesotorium şi radiotoriul.

• Calendar anual. Calendar cu indicarea zilei, datei, lunii şi, în parte, a fazelor lunare.

• Calendar complet. Ceas cu indicaţie corectă a datei, de exemplu 1 martie sau 28 februarie.

• Calendar perpetuu (Quantiema perpetuă). Mecanism complex de calendar care ţine seama, fără corecţie manuală, de diferitele lungimi ale lunilor, până în anul 2100. Pentru ceasurile de mână, quantiema perpetuă există din 1927 (Patek Philippe). Modelele cu armare manuală, produse în serie, există din anul 1941, cele cu întoarcere automată din 1962. Cel mai mic ceas cu calendar perpetuu are diametrul de 23 mm.

• Calibru. Defineşte dimensiunea şi forma unui mecanism şi a pieselor sale. Denumirea calibrului permite o identificare exactă a ceasului, de exemplu pentru comandarea pieselor de rezervă. 

• Calibru de manufactură.  Este un calibru al anumitor firme, numite manufacturi, care le produc de regulă în exclusivitate pentru nevoile proprii.

• Carcasa (cutia) ceasului.  Ea serveşte pentru a proteja mecanismul ceasului. Pentru ceasurile de mână se folosesc cutii protejate contra infiltraţiilor de apă sau etanşe la apă. Există o multitudine de diferite forme de cutii (rotunde, ovale, rectangulare, etc.).

• Carcasa bicoloră. Carcasă de ceas realizată dintr-o combinaţie de materiale din oţel şi din aur. Deseori părţile în aur sunt doar placate (având un strat de aur depus peste un alt material).

• Ceas cu cuarţ. Cronometru electronic cu indicaţie analogică sau numerică care foloseşte un rezonator cu cuarţ ca bază de timp. La cuarţurile moderne, frecvenţa standard este de 32768 Hz. Precizia de mers standard este de +/- 1 minut pe an.

• Ceas plonjor. Etanş până la 200m. Scala este prevăzută cu o marcare care poate fi citită în întuneric. Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai într-o direcţie, pentru e exclude erorile de manipulare.

• Ceas radiocomandat. Ceasuri cu cuarţ, sincronizate automat  cu emiţătorul de semnale orare DCF77 din Mainflingen, Germania, care la rândul lui este sincronizat cu un orologiu atomic. 

• Ceas etanş. Un ceas care rezistă la transpiraţie, la picături de apă şi de ploaie, precum şi la pătrunderea apei, dacă este scufundat timp de 30 de minute la o adâncime de 1 m în apă. O normă ISO fixează o limită de debit de aer de 50µg / minut, la o diferenţă de presiune de 3 bar. Normele pentru ceasurile de scufundare sunt şi mai severe (1 oră la o adâncime de 100 m).

• Cloison, cloisonné. O tehnică specială de emailare, în care culorile diferite sunt separate printr-un fir fin de aur.

• Complication. Prin "complication" se înţeleg funcţii suplimentare ale unor ceasuri de mână mecanice, precum cronograf, sonerie, deşteptător, tourbillon şi altele.

• Contor de minute. Contor cu arătătoare ale ceasurilor sportive sau ale cronografelor, care permit contorizarea minutelor scurse de la începutul procesului de măsură. Cele mai răspândite sunt contoarele de 30 şi de 45 de minute. Există de asemeni contoare de 15 şi de 60 de minute. La punerea pe zero a cronografului, contorul de minute este şi el pus pe zero.

• Contor de ore. Caracteristică constructivă a unor cronografe, care permit contorizarea orelor scurse de la începutul procesului de măsură. În majoritatea cazurilor ele pot înregistra până la 12 ore. La punerea pe zero a cronografului, contorul de ore este şi el pus pe zero.

• Controlul elveţian al metalelor preţioase. Legea elveţiană din 1.8.1995 precizează următoarele titruri. Aur: 375, 585, 750, 916, 999. Argint: 800, 925, 99. Platină: 850, 900, 950, 999. Paladiu: 500, 950, 999. Grosimea minimă pentru un strat de aur, platină sau paladiu este de 5 microni, iar pentru argint de 10 microni. Denumirea de calitate "Coiffe or" este rezervată placajelor de aur de 200 microni pentru carcasele şi brăţările ceasurilor de mână.

• Côtes de Genève. Lucrări de înnobilare a părţilor componente ale mecanismelor de valoare (platine, punţi)

• Coroană. Buton care permite întoarcerea unui ceas, reglarea arătătoarelor şi/sau corectarea indicaţiilor de dată. Pe vremuri ea era folosită şi pentru pornirea-oprirea cronografelor.

• COSC. Contrôl Officiel Suisse de Chronomètres. Autoritate federală elveţiană, cu sediul social la Chaux-de-Fonds şi cu filiale la Bienne, Geneva şi Le Locle, care toate realizează testări oficiale de cronometre şi eliberează certificate care corespund preciziei mersului acestora. Abrevierea COSC există din 1973.

• Cronograf. Prin cronograf se înţelege un ceas cu arătătoare de oră şi de minute, la care un mecanism permite, prin simpla apăsare a unor butoane, să demareze, să oprească şi sa pună la zero arătătorul indicator al secundelor. Acest arătător se află poziţionat de obicei în centrul cadranului. Indicaţia timpului nu este afectată de manipularea parţii de cronograf. Cronograful cu doua butoane s-a generalizat începând cu anii 30. Un buton permite pornirea şi oprirea arătătorului cronografului, iar cel de al doilea este folosit în mod exclusiv pentru aducerea arătătorului la zero. Asemenea cronografe permit măsuri prin adiţionare, adică măsurarea timpului poate fi oprită şi apoi continuată de la ultima oprire.

• Cronograf flyback. Spre deosebire de funcţiunea obişnuită de cronograf, ele permit oprirea şi repornirea cronografelor printr-o singură apăsare pe butonul reset (punere pe zero). Prin această acţiune simplificatoare se trece printr-o apăsare unică peste secvenţa de pornire, oprire şi resetare a cronografului, cronograful repornind imediat de la zero în activitatea sa de măsurare a intervalelor de timp.

• Cronometru. Ceas de precizie, a cărui precizie de funcţionare a fost testată în cadrul unui control de 15 zile de către un serviciu oficial de orologerie (de exemplu de către COSC în Elveţia). În cele cinci poziţii standard: coroana în stânga, coroana în sus, coroana în dreapta, cadran în sus şi cadran în jos, abaterea de mers medie zilnică trebuie să rămână între -4 şi + 6 secunde. Toate ceasurile sunt testate la temperaturile de 4°, 20° şi 36°. Numai ceasurile care au trecut toate testele primesc un certificat şi pot afişa pe cadran menţiunea "cronometru".

Înapoi la începutul paginii

---

- D -

• Durata de mers. Perioada care trece de la întoarcerea completă a unui ceas mecanic până la oprirea completă a acestuia. 

Înapoi la începutul paginii

---

- E -

• Ebauche (eboşă). Un mecanism complet (platine, punţi, roţi dinţate, piese în oţel, ...) fără eşapament, balansier, spiral, barillet, cadran şi arătătoare.

• Ecran. Cadran indicator pentru ceasurile de mână electronice, cu afişarea numerică a orei.

• Email. Vitrificare (depunerea unui strat) în culori pe un suport metalic, permiţând protecţia şi decorarea celui din urmă. Tehnica de emailare este aplicată ceasurilor de peste 350 de ani. La începutul secolului, un cadran în email era un "must" pentru ceasurile de mână cu pretenţii; tehnica,dispărută practic de câteva zeci de ani, în special datorită costurilor ridicate, a fost reînviată de firma Ulysse Nardin.

• Eşapament. Mecanismul care transmite energia de la resort către sistemul de oscilaţie a unui ceas, prin mici impulsuri, şi care împiedică rotirea necontrolată a mecanismului. La o frecvenţă uzuală de 28000 de alternanţe pe oră, el face să avanseze sistemul de roţi dinţate de 691200 de ori pe zi. În patru ani, aceasta corespunde la peste un miliard de impulsuri, întrecând de 6 ori performanţa totală a inimii umane. In lunga istorie a ceasurilor au fost folosite multe tipuri de eşapamente, cel mai utilizat în prezent fiind eşapamentul cu ancoră elveţian.

• Etablissage. Producerea şi, în parte, asamblarea părţilor componente ale unui mecanism sau ale întregului ceas de către specialişti. În alte cuvinte: diviziunea muncii în producerea ceasurilor.

• Etanşeitate. Un ceas este considerat etanş dacă rezistă la transpiraţie, la picături de apă şi de ploaie, precum şi la pătrunderea apei, dacă este scufundat timp de 30 de minute la o adâncime de 1 m în apă. O normă ISO fixează o limită de debit de aer de 50µg / minut, la o diferenţă de presiune de 3 bar. Normele pentru ceasurile de scufundare sunt şi mai severe (1 oră la o adâncime de 100 m).

Înapoi la începutul paginii

---

- F -

• Fază a lunii. Permite cunoaşterea fazei în care se află astrul nopţii, chiar dacă cerul este acoperit. este o complicaţie foarte populară.

• Frecvenţa. Numărul de oscilaţii pe unitatea de timp, măsurată în Hertz. Intr-un ceas de mână balansierul este elementul oscilant, care oscilează la o frecvenţă determinată. Frecvenţele standard ale balansierelor sunt de 3 Hz (21600 alternanţe/sec), 4 Hz (28000 a/s) şi mai rar 5 Hz (36000 a/s - ceasurile firmelor Zenith şi TAG Heuer). Frecvenţele mai mari permit precizii mai mari în măsurarea timpului, dar pot duce la un consum mărit de energie. Problemele mai vechi de  uzură şi de lubrificare au fost între timp soluţionate. Ceasurile moderne cu cuarţ oscilează la frecvenţa de 32768 Hz.

• Furnituri. Ansamblul componentelor unui ceas.

Înapoi la începutul paginii

---

- G -

• Geamuri de ceas. La ceasurile de mână se folosesc patru tipuri de geamuri. Din cristal: insensibile la zgâriere, dar foarte fragile. Din sticlă sintetică: incasabile, dar se zgârie uşor. Din sticlă minerală: mult mai rezistente la zgâriere decât geamurile sintetice. Din cristal de safir: insensibile la zgâriere, rezistente la rupere, nu pot fi prelucrate decât cu utilaje speciale.

• GMT. Greenwich-Mean-Time. Ora mondiala sau universală (UTC) la meridianul zero din Greenwich, Anglia. Ora medie Greenwich este luată ca referinţă în navigaţie şi în comunicaţiile internaţionale. Adăugat la numele de model al unui ceas, GMT arată că este vorba de un ceas care indică zone de timp (fuse orare) diferite.

• Grand Complication. Ceas de buzunar sau de mână foarte complicată care trebuie să aibă cel puţin funcţiunile următoare: cronograf, quantième perpétuel (calendar perpetuu) şi repetiţia minutelor.

• Guillochet. Motive geometrice (linii foarte fine) gravate de maşină sau executate de mână pe carcasa şi pe cadranul ceasurilor. Când sunt realizate de mână, aceastea fac ca ceasul să fie mai scump.

Înapoi la începutul paginii

---

- H -

• Habillement. Toate elementele necesare pentru a fabrica un ceas, cu excepţia mecanismului. Deci, printre altele, carcasa, arătătoarele, cadranul, geamul, brăţara.

• Haute horlogerie. Orologerie de vârf, de excepţie. Înseamnă exclusivitate, cele mai bune materiale, prelucrare de calitate, preţuri ridicate, nume de prestigiu.

• Heures sautantes (oră săritoare). Mecanisme la care ora este afişată numeric, pe un disc care înlocuieşte arătătorul de oră.

Înapoi la începutul paginii

---

- I, Î -

• Indicarea secundelor. Iniţial indicarea secundelor, invenţie atribuită lui Jost Burgi (1579), nu era utilizată decât la cronometrele de precizie. Astăzi arătătorul de secundă echipează în mod natural ceasuri de diferite tipuri.

• Incabloc. Element de protecţie împotriva şocurilor, realizat de firma Portescap, apărut în 1933 şi perfecţionat în 1938.

• Întoarcere automată. Mecanism suplimentar care armează resortul ceasului, utilizând mişcarea mâinii ca forţă de întoarcere. Primul mecanism cu un sistem de întoarcere cu rotor a fost comercializat de firma elveţiană Rolex. Întoarcerea se făcea numai într-un sens de rotaţie. În 1942 fabricantul de eboşe Felsa a realizat un angrenaj cu schimbare de viteză care a permis remontarea la rotaţia în ambele sensuri ale rotorului.

• Întoarcere manuală. Mecanisme la care resortul este armat manual, prin rotirea coroanei.

Înapoi la începutul paginii

---

- J -

• Jewels. Denumire internaţională pentru pietrele ce se găsesc integrate într-un mecanism.

Înapoi la începutul paginii

---

- L -

• LCD. Abreviere pentru "Liquid Cristal Display", indicator cu cristale lichide. Filmele cu cristale lichide sunt folosite în ceasurile cu cuarţ numerice, datorită capacităţii lor de a-şi schimba gradul de reflectivitate în funcţie de intensitatea câmpurilor de comandă externe.

• Linie (ligne, '"). Unitate de măsură tradiţională în orologerie, folosită pentru a defini diametrul unui mecanism. O linie corespunde la 2.255 mm.

• Lunetă. Un inel pe carcasa ceasului care înconjoară geamul şi îl ţine deasupra cadranului. La cronografe luneta este deseori prevăzută cu o scară, iar la ceasurile de damă uneori cu diamante.

Înapoi la începutul paginii

---

- M -

• Manufactură. Un fabricant de ceasuri se poate numi astfel numai dacă el fabrică mecanismele şi le foloseşte în ceasurile produse. Adevăratele manufacturi, cu mărci de ceasuri proprii, sunt rare şi se pot număra pe degetele de la ambele mâini. Exemple de manufacturi: Girard-Perregaux, Ulysse Nardin,, Zenith.

• Mecanism dublu. Ceas de mână cu două mecanisme diferite. Această tehnică este utilizată pentru a indica timpul pentru două fuse orare diferite.

• Minut. Odată cu introducerea ceasurilor cu roţi dinţate, ziua civilă a fost împărţită în 24 de ore de lungimi egale. Ora a fost la rîndul ei împărţită în 60 de minute, bazat pe o tradiţie de pe vremea Babilonului, unde se folosea sistemul de numărare sexagesimal (baza de numărare fiind 60, şi nu 10 - care corespunde sistemului de numărare centesimal).

Înapoi la începutul paginii

---

- O -

• Organ regulator. În ceasurile mecanice organul regulator se compune din balansier şi din spiralul balansierului. Acţionînd împreună, ele asigură un mers cât mai regulat posibil.

• Oţel inoxidabil. Aliaj de diferite metale: oţel, nichel şi crom, cu adaosuri de molibden sau de tungsten. El nu se oxideaza, prezinta o mare rezistenţă şi este antimagnetic, este însă relativ dificil de prelucrat.

Înapoi la începutul paginii

---

- P -

• Poinçon de Genève. Aceasta este o ştampilă de calitate introdusă în anul 1886. Această indicaţie poate fi purtată doar de ceasurile produse în cantonul Geneva. Regulamentele prescriu de asemeni o calitate deosebită a execuţiei.

• Plonjor (ceas). Etans pânâ la 200m. Scala este prevăzută cu o marcare care poate fi citită în întuneric. Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai într-o direcţie, pentru e exclude erorile de manipulare.

• Precizie. Ceasul este unul dintre instrumentele de măsură cele mai precise. Un mecanism care se abate în fiecare zi (86400 sec) cu mai puţin de 30 sec are un factor de eroare aritmetică de 0,035%, sau, în alţi termeni, o precizie de 99,965%. Cronometrele controlate oficial pot avea abateri foarte mici, de ordinul a 0,005%.

• Private label. Termen în limba engleză care desemnează firmele specializate care produc ceasuri pentru terţi. Procesul poate să cuprindă toate fazele, începând de la design şi până la livrare şi marketing.

Înapoi la începutul paginii

---

- Q -

• Quantiema perpetuă (calendar perpetuu). Mecanism complex de calendar care ţine seama, fără corecţie manuală, de diferitele lungimi ale lunilor, până în anul 2100. Ceasurile de mână quantiema perpetuă există din 1927. Modelele cu întoarcere manuală, produse în serie, există din anul 1941, cele cu întoarcere automată din 1962. Un exemplu de ceas cu calendar perpetuu este Grande Chronomaster XXT Quantième Perpétuel a manufacturii elveţiene Zenith.

Înapoi la începutul paginii

---

- R -

• Ratrapantă de cronograf. Este un arătător suplimentar, folosit pentru a măsura doua evenimente care încep în acelaşi timp, dar care au durate diferite. Arătătorul ratrapant este cuplat sub arătătorul cronografului, pe acelaşi ax, printr-un mecanism suplimentar, de o mare complexitate şi ca atare foarte greu de realizat. Un buton special permite oprirea ratrapantei şi citirea timpului intermediar corespunzător. Următoarea apăsare a butonului special are ca efect deplasarea rapidă a arătătorului ratrapant sub arătătorul cronografului, care, astfel, este ajuns din urmă din mers, întrucât el a continuat să se rotească. Această operaţie poate fi repetată ori de câte ori se doreşte. Primele cronografe cu ratrapantă au apărut în 1883. Ceasurile de mână cu ratrapantă sunt cunoscute din 1920. Ceasurile mecanice dotate cu un astfel de mecanism sunt destul de rare şi de o valoare deosebită, aceasta datorită gradului mare de dificultate a realizării lor.

• Reglaj. Regalarea preciziei unui mecanism în diferite poziţii şi la diferite temperaturi. Pentru reglajul obişnuit a unui ceas de mână, se controlează ceasul în două poziţii (cadran în sus şi coroana în sus). Se ajunge astfel la diferenţe de mers de maximum 30 sec /zi. Reglarea de precizie se face în urma unor măsurători în 5 poziţii diferite, iar controlul se face la 3 temperaturi diferite (4°, 20°, 36°).

• Réhaut. Margine în jurul cadranului, sub geam. Poate fi folosit pentru prezentarea unor date tehnice. Trăieşte în prezent o renaştere, fiind folosită pentru a aduce elemente de design suplimentare.

• Repetiţie (ceas cu). Anunţarea acustică a elementelor timpului. Există diverse repetiţii. Repetiţia de minut bate orele, sferturile de oră şi minutele. Unele bat de la sine, altele la apăsarea pe un buton. Pentru a deosebi de exemplu orele şi minutele, por fi emise sunete de diferite înălţimi.

• Resort (arc). Resortul este elementul care livrează energia necesară celorlalte elemente ale ceasului mecanic. El este fixat de barillet şi de arborele bariletului. Din anul 1945 sunt folosite în fabricarea resorturilor aliaje speciale de fier-nichel-crom, cu adaosuri de cobalt-molibden-glucinium. Aceasta le face incasabile, rezistente la deformaţii şi practic antimagnetice. Ele sunt formate dintr-o lunga bandă elastică şi sunt rulate în formă de spiral. Pe măsură ce resortul de dezarmează, cuplul livrat scade, ceea ce influenţează precizia mersului. La ceasurile cu remontare automată cuplul rămâne practic constant pe durata funcţionării, dacă ceasul este purtat în mod regulat.

• Retrogradă (afişare). Afişarea retrogradă a minutelor este cuplată cu o oră săritoare. Un arătător de minute parcurge o scala în sens retrograd (sens invers de rotaţie în raport cu acele unui ceas obişnuit) şi când ajunge la zero, ora, afişată numeric într-o fereastră, avansează cu o unitate. Apoi indicatorul de minute sare înapoi la începutul scalei sale.

• Rezervă de mers. Timpul rămas, după întoarcerea totală a ceasului, până când arcul ceasului se găseşte total relaxat şi ceasul se opreşte. Rezerva de mers poate să fie indicată în diverse feluri pe cadran.

• Rubine (Jewels). Au fost folosite pentru prima oară de orologerii britanici pentru a reduce frecarea axelor rotitoare în ceas şi a mări longevitatea acestora.  Rubinele sintetice sunt folosite în mecanismele de ceas din anul 1902.

Înapoi la începutul paginii

---

- S -

• Scală tahimetrică. Este o scală realizată pe cadranele cronografelor, care permite determinarea fără dificultate a vitezelor medii. Pentru aceasta trebuie parcursă o distanţă cunoscută, de obicei de un kilometru sau de o milă. La punctul de plecare, de exemplu o bornă de kilometraj pe autostradă, se apasă pe butonul cronografului, şi se mai apasă o dată când distanţa respectivă a fost parcursă. Arătătorul cronografului indică în acel moment pe scala tahimetrică viteza medie cu care a fost parcursă distanţa respectivă. 

• Scară telemetrică. Scară pe cadranul cronografelor pentru citirea directă a distanţei. Baza de calcul este diferenţa de viteză între lumină (considerată instantanee) şi sunet. De exemplu pe câmpul de luptă soldaţii pot să determine distanţa până la tunurile adversarilor prin cronometrarea timpului între lumina apărută la pornirea obuzului şi recepţionarea zgomotul provocat de explozie.

• Scara hectometrică. Scară a cronografului care permite calculul debitelor fluidelor.

• Schelet (ceas). Cadranul sau fundul ceasului permit vizionarea liberă a interiorului ceasului. La asemenea ceasuri părţile componente ale mecanismului sunt fabricate cu deosebită grijă.

• Secundă mică (petite seconde) sau secundă periferică. Arătător de secundă excentric, care la ceasurile de mână se află de cele mai multe ori la ora 6. Există şi modele cu secunda periferică la ora 9.

• Secundă centrală. Arătător de secundă care se află în centrul cadranului.

• Sonerie automată. Sonerie care începe să emită semnale sonore în mod automat. În funcţie de sistem, orele (marea sonerie) şi sferturile de oră (mica sonerie) sunt semnalate acustic la trecerea prin momentele respective. Ceasurile de mână cu sonerie automată există abia de circa zece ani.

• Sonerie cu repetiţie. Există ceasuri cu repetiţie la un sfert de oră, la o optime de oră, la 5 minute şi la un minut. Soneria îşi obţine energia dacă se apasă pe un buton şi dă atunci un semnal sonor, în măsura în care momentul prevăzut a fost atins.

• Spiral. Este "sufletul" oricărui ceas mecanic, un resort spiralat care face ca balansierul să se deplaseze regulat pe cele două direcţii de rotaţie. Prin variaţia lungimii spiralului se modifică durata oscilaţiilor balansierului.

• Spiral autocompensator. A fost inventat la începutul anilor 30 şi este format dintr-un aliaj inteligent de diferite metale care compensează în mod eficace variaţiile datorită fluctuaţiilor de temperatură.

• Spiral Breguet. Abraham-Louis-Breguet a fost primul care a recunoscut semnificaţia unei spire externe, necesară pentru "respiraţia" spiralului şi pentru asigurarea izocronismului.

• Swiss Made. Această denumire poate fi folosită dacă mecanismul este din Elveţia şi dacă punerea în carcasă (emboîtage) şi controlul final au fost făcute în Elveţia. Un mecanism este considerat elveţian dacă componentele de fabricaţie elveţiană reprezintă cel puţin 50% din valoarea ceasului, fără a fi luate în consideraţie costurile de montare.

Înapoi la începutul paginii

---

- T -

• Tahimetru. Scară de pe cadranul sau de pe luneta unui cronograf, cu ajutorul căreia se pot măsura vitezele.

• Tourbillon. Construcţie inventată în 1795 de către Abraham-Louis-Breguet, care permite compensarea erorilor datorate acţiunii forţei de gravitaţie asupra sistemului oscilant (balansier şi spiral). În ceasul tourbillon sistemul oscilant este plasat într-o cuşcă, care se roteşte lent în jurul axei proprii.

Înapoi la începutul paginii

Puteţi trimite comentariile Dv. pe adresa: info
Tel.: 231 45 66 Fax: 231 29 80 
Pagina de intrare: https://www.ceasuri.ro
Copyright © 1999 - 2023 by Orologeria GALT. All rights reserved.
Ultima modificare: 15 noiembrie 2023