Mă numesc Nora şi sunt informaticiană. Am avut diverse ceasuri în viata mea, dar nu reuşisem să-l găsesc pe acela care să se potrivească cu personalitatea mea si cu modul meu de viaţă.

În timpul săptamînii, la birou, mă îmbrac clasic-elegant. În week-end port jeanşi. Ceasurile mele nu se potriveau decât cu unele dintre ţinutele mele vestimentare, motiv pentru care le schimbam în funcţie de ocazii (aveam două). În plus, sunt o persoana foarte ocupată, care nu prea are timp să se ocupe de întreţinerea unui ceas (întorsul lui, de exemplu).

 

Când am împlinit 53 de ani, sotul meu mi-a propus să-mi caut un ceas care să mă satisfacă pe deplin. O colegă mi-a recomandat magazinul Galt, unde m-am dus la o oră mai târzie, după biroul meu. Mă aşteptam să găsesc un personal tot atât de obosit ca şi mine şi îmi spuneam că poate ar fi trebuit să vin într-o sâmbătă dimineaţa.  Surpriză: deşi în magazin mai erau câteva persoane, scurt timp după ce începusem să analizez ceasurile din vitrine, o vânzatoare mi s-a adresat cu un zâmbet placut pe faţă.

Am căutat să-i explic în câteva cuvinte ce doresc. Uşor de spus: ceasul visurilor mele, dar nu simplu de găsit. Vânzatoarea a avut cu mine o rabdare nesfîrsită, pentru că tot ce îmi arata îmi placea, dar apoi îmi dadeam seama că ce încercam nu are toate calitatile pe care le vroiam. Si, în sfârsit, l-am gasit: clasic, cu cadran vizibil, cu braţară aurie din metal.  Îl port deja de doi ani, în toate ocaziile. Se potriveşte cu rochiile elegante, ca şi cu t-shirturile.  Nu trebuie sa-l întorc.  Într-o secundă vad ora, chiar daca nu am ochelarii. Toată lumea mi l-a admirat la birou şi înca acum, când merg la o petrecere, câte o persoană necunoscută pâna atunci mă întreaba de unde l-am cumpărat.  E un ceas care mi se potriveşte pe deplin şi care mă face fericită.

Mă numesc Daniela şi sunt studentă. Tatăl meu mi-a promis că îmi va cumpăra un ceas frumos când voi fi la facultate, aşa că scurt timp după ce am intrat i-am amintit de promisiunea lui.

Zis şi făcut, tata mi-a propus să mă duc la un magazin de ceasuri şi să-mi aleg unul. Am convenit împreună cât să coste maximum şi deja mă gândeam să mă duc. Dar unde? Aşa că m-am dus... pe Internet şi am scris, la întâmplare, www.ceasuri.ro. Mare mi-a fost mirarea când am dat de un sit, şi încă de unul frumos.

M-am uitat prin el, şi am găsit două nume care îmi plăceau: Longines (parcă mi-a zis şi tata ceva de el) şi Dolce Vita (ceva ce-şi doresc toţi studenţii, dar nu au timp). De pe situl românesc am ajuns rapid chiar pe situl elveţian al firmei Longines, iar acolo am găsit ce îmi doream:

Aşa că l-am trimis pe tata la adresa gasită pe situl din Bucureşti, tata l-a comandat, iar atunci când ceasul a venit ne-am dus la magazin. Acolo a trebuit să mi se potrivească brăţara, ceea ce n-a costat. Asta un tânăr ceasornicar a făcut-o cât ai zice peşte, şi hop, gata, am plecat la mână cu cel mai frumos ceas, care se potriveşte practic la orice port. Ani de zile de aici încolo n-am treabă!